I più famosi sculture di tutti i tempi

A cuntrariu di una pittura, a scultura hè un arte tridimensionale, chì vi permette di vede un pezzu da tutti l'anguli.Ch'ella celebre una figura storica o creata cum'è un'opera d'arte, a scultura hè ancu più putente per via di a so prisenza fisica.I più famosi sculture di tutti i tempi sò immediatamente ricunnoscevuli, creati da artisti di seculi è in medii chì varienu da u marmura à u metallu.

Cum'è l'arti di strada, alcune opere di scultura sò grandi, audaci è imperdibili.Altri esempi di scultura pò esse dilicati, chì necessitanu un studiu strettu.Propiu quì in NYC, pudete vede pezzi impurtanti in Central Park, allughjati in musei cum'è u Met, MoMA o u Guggenheim, o cum'è opere publiche d'arti all'aperto.A maiò parte di sti sculture famose ponu esse identificate ancu da u visore più casuale.Da u David di Michelangelo à a Brillo Box di Warhol, queste sculture icòniche sò opere di definizione di e so epoche è di i so creatori.I ritratti ùn renderanu micca ghjustizia à queste sculture, cusì ogni fan di queste opere duverà scopu di vedeli in persona per un effettu pienu.

 

Le sculture più famose di tutti i tempi

Venere di Willendorf, 28.000-25.000 aC

Fotografia: Courtesy Naturhistorisches Museum

1. Venere di Willendorf, 28 000-25 000 aC

A ur scultura di a storia di l'arti, sta minuscula figurina chì misura pocu più di quattru centimetri in altezza hè stata scuperta in Austria in u 1908. Nimu ùn sà chì funzione hà servitu, ma a cunvinzione hà variatu da a dea di a fertilità à l'aiutu di masturbazione.Certi studiosi suggerenu chì puderia esse un autoritrattu fattu da una donna.Hè u più famosu di parechji tali ogetti chì datanu di l'Età di a Petra.

Un email chì veramente amarà

Ingressendu u vostru indirizzu email accettate i nostri Termini d'Usu è Politica di Privacità è accunsentite à riceve email da Time Out nantu à nutizie, avvenimenti, offerte è promozioni di i partenarii.

Bustu di Nefertiti, 1345 aC

Fotografia: Courtesy CC/Wiki Media/Philip Pikart

2. Bustu di Nefertiti, 1345 aC

Stu ritrattu hè statu un simbulu di bellezza femminile da quandu hè statu scupertu per a prima volta in u 1912 in e ruine di Amarna, a capitale custruita da u Faraone più cuntruversu di a storia di l'Antica Egizia: Akhenaton.A vita di a so regina, Nefertiti, hè qualcosa di misteru: Si pensa chì hà guvernatu cum'è Faraone per un tempu dopu à a morte di Akhenaton - o più prubabilmente, cum'è co-regent di u Boy King Tutankhamon.Certi egittologu crede ch'ella era in realtà a mamma di Tut.Stu bustu di calcariu stuccatu hè pensatu per esse l'opera di Thutmose, u scultore di a corte di Akhenaton.

L'Armata di Terracotta, 210-209 aC

Fotografia: Courtesy CC/Wikimedia Commons/Maros M raz

3. L'Armata di Terracotta, 210-209 aC

Scupertu in u 1974, l'Armata di Terracotta hè un enorme cache di statue d'argilla intarrate in trè fosse massive vicinu à a tomba di Shi Huang, u primu imperatore di Cina, mortu in u 210 aC.Distinatu à prutegelu in l'ulteriore vita, l'Armata hè cridutu da alcune stime per numeru più di 8.000 suldati cù 670 cavalli è 130 carri.Ciascuna hè a grandezza di vita, anche se l'altezza reale varieghja secondu u gradu militare.

Laocoonte è i so figlioli, II seculu aC

Fotografia: Courtesy CC/Wiki Media/LivioAndronico

4. Laocoonte è i so figlioli, II seculu aC

Forse a scultura più famosa di l'antichità romana,Laocoonte è i so figliolia été découvert à Rome en 1506 et déplacé au Vatican, où il réside encore aujourd'hui.Hè basatu annantu à u mitu di un prete troianu uccisu cù i so figlioli da i serpenti marini mandati da u diu marinu Puseidonu cum'è retribuzione per u tentativu di Laocoonte di espunisce l'astuzia di u cavallu di Troia.Installatu à l'origine in u palazzu di l'imperatore Titus, stu gruppu figurativu à grandezza naturale, attribuitu à un trio di scultori grechi di l'isula di Rodi, hè senza rivali cum'è studiu di a sofferenza umana.

Michelangelo, David, 1501-1504

Fotografia: Courtesy CC/Wikimedia/Livioandronico2013

5. Michelangelo, David, 1501-1504

Unu di l'opere più emblematiche in tutta a storia di l'arti, u David di Michelangelo hà avutu l'urighjini in un prughjettu più grande per decorate i contrafforti di a grande cattedrale di Firenze, u Duomo, cù un gruppu di figuri pigliati da l'Anticu Testamentu.UDaviden fut une, et fut effectivement commencée en 1464 par Agostino di Duccio.Duranti i dui anni dopu, Agostino hà sappiutu à sgrossa una parte di l'immensu bloccu di marmura scavatu da a famosa cava di Carrara prima di firmà in u 1466. (Nimu ùn sà perchè). hà travagliatu in breve.U marmaru resta intaccatu per i 25 anni dopu, finu à chì Michelangelo ripigliò a scultura in u 1501. Era 26 à l'epica.Quandu finitu, u David pisava sei tunnillati, chì significheghja ùn pudia micca esse isciutu à u tettu di a cattedrale.Invece, hè stata messa in mostra ghjustu fora à l'entrata di u Palazzo Vecchio, a municipalità di Firenze.A figura, una di e distillazioni più puri di u stilu di l'Alta Rinascimentu, fù subitu abbracciata da u publicu fiorentino cum'è un simbulu di a resistenza propria di a cità-statu contr'à i putenzi disposti contru.In u 1873, uDavidhè stata spustata in a Galleria di l'Accademia, è una replica hè stata stallata in u so locu originale.

 
Gian Lorenzo Bernini, L'estasi di Santa Teresa, 1647–52

Fotografia: Courtesy CC/Wiki Media/Alvesgaspar

6. Gian Lorenzo Bernini, Ecstasy di Santa Teresa, 1647–52

Reconnu comme l'auteur du haut baroque romain, Gian Lorenzo Bernini a créé ce chef-d'œuvre pour une chapelle de l'église Santa Maria della Vittoria.U Baroccu era indissolubilmente ligatu à a Contra-Reforma per via di a quale a Chjesa Cattolica hà pruvatu à frenà a marea di u Protestantismu chì si sviluppava in l'Europa di u 17u seculu.Opere d'arte cum'è quella di Bernini facia parte di u prugramma per riaffermà u dogma papale, ben servitu quì da u geniu di Bernini per impregnare scene religiose di narrazioni drammatiche.Ecstasyhè un esempiu: u so sughjettu - Santa Teresa d'Avila, una monaca carmelitana spagnola è mistica chì hà scrittu di u so scontru cù un anghjulu - hè rapprisintatu cum'è l'anghjulu hè per sbattà una freccia in u so core.EcstasyE sfumature erotiche sò inconfondibili, più ovviamente in l'espressione orgasmica di a monaca è in a tela si torce chì avvolge e duie figure.Un architettu cum'è tutti com'è un artista, Bernini hà ancu cuncepitu l'ambienti di a Cappella in marmura, stuccu è pittura.

Antonio Canova, Perseus cù a testa di Medusa, 1804–6

Fotografia: Courtesy The Metropolitan Museum of Art/Fletcher Fund

7. Antonio Canova, Perseu cù a testa di Medusa, 1804–1806

L'artiste italien Antonio Canova (1757-1822) est considéré comme le plus grand sculpteur du XVIIIe siècle.U so travagliu incarnava u stilu Neo-Classicu, cum'è pudete vede in a so interpretazione in marmura di l'eroe miticu grecu Perseus.Canova hà fattu duie versioni di a pezza: una reside à u Vaticanu in Roma, mentre chì l'altra si trova in a Corte Europea di Scultura di u Museu Metropolitanu d'Arte.

Edgar Degas, U picculu ballerino di quattordici anni, 1881/1922

Fotografia: U Metropolitan Museum of Art

8. Edgar Degas, U picculu ballerino di quattordici anni, 1881/1922

Mentre chì u maestru impressionista Edgar Degas hè più cunnisciutu cum'è pittore, hà ancu travagliatu in scultura, pruducia ciò chì era senza dubbitu u sforzu più radicale di a so opera.Degas hà fattu modaA piccula ballerina di quattordici annidi cera (da quale copie in bronzu successive sò state fuse dopu a so morte in u 1917), ma u fattu chì Degas hà vistutu u so sughjettu omonimu in un veru costume di ballet (cumpletu cù corsage, tutu è pantofole) è perruca di capelli veri hà fattu sensazione quanduBallarinadebutò à a Sesta Esposizione Impressionista di u 1881 in Parigi.Degas hà elettu per copre a maiò parte di i so embellishments in cera per currisponde à u restu di e caratteristiche di a zitella, ma hà tenutu u tutu, è ancu una cinta chì liceva i so capelli, cum'è eranu, facendu a figura unu di i primi esempi di l'oggettu trovu. art.Ballarinaera l'unica scultura chì Degas exhibiu in a so vita;dopu à a so morte, circa 156 altri esempi sò stati trovati languishing in u so studio.

Auguste Rodin, I borghesi di Calais, 1894–85

Fotografia: Courtesy Philadelphia Museum of Art

9. Auguste Rodin, I borghesi di Calais, 1894–85

Mentre a maiò parte di a ghjente associa u grande scultore francese Auguste RodinU Pensatore, st'inseme chì cummemora un incidente durante a Guerra di Cent'anni (1337-1453) trà Gran Bretagna è Francia hè più impurtante per a storia di a scultura.Cummissione per un parcu in a cità di Calais (induve un assediu di un annu da l'Inglesi in u 1346 hè statu rialzatu quandu sei anziani di a cità s'offrunu per l'esecuzione in cambiu di risparmià a pupulazione),I borghesiEschewed u furmatu tipicu di i munumenti di l'epica: Invece di figure isolate o accatastate in una piramide in cima à un pedestal altu, Rodin hà riunitu i so sughjetti di grandezza naturale direttamente nantu à a terra, à livellu di u visore.Questa mossa radicale versu u realismu hà rottu cù u trattamentu eroicu di solitu accordu tali opere à l'aria aperta.CùI borghesi, Rodin hà fattu unu di i primi passi versu a scultura muderna.

Pablo Picasso, Guitar, 1912

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/Wally Gobetz

10. Pablo Picasso, Guitarra, 1912

In u 1912, Picasso hà criatu una maquette di cartone di una pezza chì avaria un impattu enormu in l'arti di u XXu seculu.Ancu in a cullizzioni di u MoMA, rapprisenta una chitarra, un sughjettu chì Picasso hà spessu esploratu in pittura è collage, è in parechji rispetti,chitarratrasferì e tecniche di tagliu è incolla di collage da duie dimensioni à trè.Hà fattu u listessu per u Cubismu, ancu, assemblendu forme flat per creà una forma multifaceted cù a prufundità è u voluminu.L'innuvazione di Picasso era di scaccià a scultura cunvinziunali è a modellazione di una scultura fora di una massa solida.Invece,chitarraera appiccicatu cum'è una struttura.Cette idée résonnerait du constructivisme russe au minimalisme et au-delà.Dui anni dopu à fà uchitarrain cartone, Picasso hà criatu sta versione in stagno snipped

Umberto Boccioni, Formes uniques de continuité dans l'espace, 1913

Fotografia: U Metropolitan Museum of Art

11. Umbertu Boccioni, Forme uniche di continuità in u spaziu, 1913

De ses débuts radicaux à sa dernière incarnation fasciste, le futurisme italien a choqué le monde, mais aucune œuvre n'a illustré le pur délire du mouvement que cette sculpture de l'un de ses protagonistes : Umberto Boccioni.À ses débuts comme peintre, Boccioni s'est tourné vers le travail en trois dimensions après un voyage à Paris en 1913 où il a visité les ateliers de plusieurs sculpteurs d'avant-garde de l'époque, comme Constantin Brancusi, Raymond Duchamp-Villon et Alexander Archipenko.Boccioni a synthétisé leurs idées dans ce chef-d'œuvre dynamique, qui dépeint une figure en marche dans une « continuité synthétique » du mouvement comme l'a décrit Boccioni.L'œuvre a été créée à l'origine en plâtre et n'a été coulée dans sa version en bronze familière qu'en 1931, bien après la mort de l'artiste en 1916 en tant que membre d'un régiment d'artillerie italien pendant la Première Guerre mondiale.

Constantin Brancusi, Mlle Pogany, 1913

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/Steve Guttman NYC

12. Constantin Brancusi, Mlle Pogany, 1913

Natu in Romania, Brancusi era unu di i scultori più impurtanti di u mudernusimu di u principiu di u XXu seculu, è ancu una di e figure più impurtanti in tutta a storia di a scultura.Una sorta di proto-minimalista, Brancusi hà pigliatu forme da a natura è li razionalizeghja in rapprisintazioni astratte.U so stilu era influinzatu da l'arti populari di a so patria, chì spessu presentava mudelli geomettichi vibranti è motivi stilizzati.Ùn hà ancu fattu una distinzione trà l'ughjettu è a basa, trattanduli, in certi casi, cum'è cumpunenti intercambiabili - un approcciu chì rapprisenta una rottura cruciale cù e tradizioni scultoree.Stu pezzu icònicu hè un ritrattu di u so mudellu è amante, Margit Pogány, un studiente d'arte ungherese chì hà scontru in Parigi in u 1910. A prima iterazione hè stata scolpita in marmura, seguita da una copia in gesso da quale hè statu fattu stu bronzu.U gesso stessu hè statu esibitu in New York à u leggendariu Armory Show di u 1913, induve i critichi si burlanu è u pilori.Ma era ancu u pezzu più ripruduciutu in u spettaculu.Brancusi hà travagliatu nantu à diverse versioni diMlle Poganyper circa 20 anni.

Duchamp, Ruota di bicicletta, 1913

Fotografia: Courtesy The Museum of Modern Art

13. Duchamp, Rota di bicicletta, 1913

Rota di biciclettahè cunsideratu u primu di i readymade rivoluzionari di Duchamp.In ogni casu, quandu hà finitu u pezzu in u so studio di Parigi, ùn avia veramente micca idea di ciò chì chjamà."Aghju avutu l'idea felice di appiccicà una rota di bicicletta à un sgabello di cucina è fighjulà chì girava", Duchamp dicia più tardi.Pigliò un viaghju di u 1915 à New York, è l'esposizione à a vasta pruduzzione di a cità di merchenzie custruite in fabbrica, per Duchamp per vene cun u termu readymade.A più impurtante, hà cuminciatu à vede chì fà l'arti in a manera tradiziunale, artighjanali, pareva inutile in l'era industriale.Perchè fastidiu, hà postu, quandu l'articuli fabbricati largamente dispunibili puderanu fà u travagliu.Per Duchamp, l'idea daretu à l'opera d'arte era più impurtante chè cumu hè stata fatta.Questa nuzione - forse u primu veru esempiu di l'Arte Concettuale - trasformerà completamente a storia di l'arte in avanti.Cum'è un ughjettu ordinariu di a casa, però, l'uriginaleRota di biciclettaùn hà micca sopravvissutu: Questa versione hè in realtà una replica chì data di u 1951.

Alexander Calder, Circus di Calder, 1926-31

Fotografia: Whitney Museum of American Art, © 2019 Calder Foundation, New York/Artists Rights Society (ARS), New York

14. Alexander Calder, Circu di Calder, 1926-31

Un attellu amatu di a cullezzione permanente di u Whitney Museum,Circus di Calderdistilla l'essenza ludica chì Alexander Calder (1898-1976) hà purtatu cum'è un artista chì hà aiutatu à furmà a scultura di u XXimu.Circus, chì hè stata creata duranti u tempu di l'artista in Parigi, era menu astratta chè i so "mobiles" pendenti, ma à a so manera, era cum'è cinetica: Fattu principalmente di filu è di legnu,Circusserviu cum'è u centru per i spettaculi d'improvvisazione, in quale Calder si moveva intornu à diverse figure raffiguranti contorsionisti, inghiottitori di spade, domatori di leoni, ecc.

Aristide Maillol, L'Air, 1938

Fotografia: Courtesy The J. Paul Getty Museum

15. Aristide Maillol, L'Air, 1938

En tant que peintre et créateur de tapisseries ainsi qu'un sculpteur, l'artiste français Aristide Maillol (1861-1944) pourrait être décrit comme un néo-classique moderne qui a mis une version rationalisée du XXe siècle à la statuaire traditionnelle gréco-romaine.Puderia ancu esse qualificatu cum'è un cunservatore radicale, ancu s'ellu ci vole à ricurdà chì ancu i cuntimpuranii d'avanguardia cum'è Picasso pruducianu opere in una adattazione di stile neo-classicu dopu a Prima Guerra Munniali.L'aria, hà criatu un cuntrastu trà a massa materiale di u so sughjettu, è a manera ch'ella pare esse fluttu in u spaziu-equilibriu, cum'è era, fisicità obdurate cù presenza evanescente.

Yayoi Kusama, Accumulazione No 1, 1962

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/C-Monster

16. Yayoi Kusama, Accumulation No 1, 1962

Un artista giapponese chì travaglia in parechje medii, Kusama hè ghjuntu à New York in u 1957 vultendu in u Giappone in u 1972. In l'interim, si stabilisce cum'è una figura maiò di a scena di u centru di a cità, una chì l'arte hà toccu parechje basi, cumprese Pop Art, Minimalismu. e Performance Art.Cum'è una donna artista chì spessu si riferisce à a sessualità femminile, era ancu un precursore di l'Arte Feminista.U travagliu di Kusama hè spessu carattarizatu da mudelli allucinogeni è ripetizioni di forme, una proclivity arradicata in certi cundizioni psicologichi - allucinazioni, OCD - hà patitu da a zitiddina.Tutti questi aspetti di l'arti è di a vita di Kusuma sò riflessi in questu travagliu, in quale una sedia ordinaria, tappezzata, hè subsumita in modo inquietante da una epidemia di pesta di protuberanza fallica fatta di stoffa imbottita cucita.

PUBLICIDAD

Marisol, Donne è cane, 1963-64

Fotografia: Whitney Museum of American Art, New York, © 2019 Estate of Marisol/ Albright-Knox Art Gallery/Artists Rights Society (ARS), New York

17. Marisol, Donne è cane, 1963-64

Cunnisciuta solu da u so nome, Marisol Escobar (1930-2016) hè nata in Parigi da genitori venezuelani.Cum'è un artista, hè stata assuciata cù Pop Art è più tardi Op Art, ancu s'ellu hè stilisticu, ùn appartene à nè gruppu.Invece, hà creatu tableaux figurativi chì eranu significati cum'è satire feministe di roli di genere, celebrità è ricchezza.InDonne è Caneella piglia l'ughjettazione di e donne, è a manera chì i normi di feminità imposti da u maschile sò usati per furzà à cunfurmà.

Andy Warhol, Brillo Box (Soap Pads), 1964

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/Rocor

18. Andy Warhol, Brillo Box (Soap Pads), 1964

A Brillo Box hè forse u più cunnisciutu di una seria di opere scultoree chì Warhol hà creatu à a mità di l'anni 60, chì hà pigliatu in modu efficace a so investigazione di a cultura pop in trè dimensioni.Fidèle à u nome chì Warhol avia datu u so studio - a Fabbrica - l'artista hà assuciatu carpentieri per travaglià una spezia di catena di assemblaggio, inchiodando scatuli di legnu in forma di cartoni per diversi prudutti, cumpresu Heinz Ketchup, Kellogg's Corn Flakes è Campbell's Soup, cum'è bè Brillo tamponi di sapone.Dopu hà pittatu ogni scatula un culore chì currisponde à l'uriginale (biancu in u casu di Brillo) prima di aghjunghje u nome di u produttu è u logu in serigrafia.Creati in multiplici, i scatuli sò spessu mostrati in grandi pile, trasfurmendu in modu efficau qualsiasi galleria in quale eranu in un facsimile di alta cultura di un magazzinu.A so forma è a so pruduzzione seriale era forse un cennu à-o parodia di u stilu minimalista allora nascente.Ma u veru puntu diBrillo Boxhè cumu a so avvicinamentu vicinu à a cosa reale subverte e cunvenzioni artistiche, implicandu chì ùn ci hè micca una vera differenza trà i manufatti è u travagliu da u studiu di l'artista.

PUBLICIDAD

Donald Judd, Untitled (Stack), 1967

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/Esther Westerveld

19. Donald Judd, Untitled (Stack), 1967

U nome di Donald Judd hè sinonimu di Minimal Art, u muvimentu di a mità di l'anni 60 chì hà distillatu a cepa razionalista di u modernismu à l'essenziale.Per Judd, a scultura significava articulà a presenza concreta di l'opera in u spaziu.Questa idea hè stata descritta da u terminu "ughjettu specificu", è mentre chì altri Minimalisti l'abbraccianu, Judd hà datu l'idea a so espressione più pura aduttendu a scatula cum'è a so forma di firma.Cum'è Warhol, hà pruduciutu cum'è unità ripetitive, utilizendu materiali è metudi presi in prestito da a fabricazione industriale.A cuntrariu di i lattini di zuppa di Warhol è di i Marilyns, l'arti di Judd ùn anu riferitu nunda fora di sè stessu.I so "stacks", sò trà i so pezzi più cunnisciuti.Ciascuna hè custituita da un gruppu di scatuli di pocu prufonda, fatti di lami galvanizzati, chì spuntanu da u muru per creà una culonna di elementi uniformi.Ma Judd, chì hà principiatu cum'è un pittore, era ancu interessatu in u culore è a struttura quant'ellu era in a forma, cum'è vistu quì da a lacca di carrozzeria tinta verde applicata à a faccia frontale di ogni scatula.L'interazione di u culore è u materiale di Judd dàSans titre (Pile)un'eleganza fastidiosa chì ammorbidisce u so assolutismu astrattu.

Eva Hesse, Hang Up, 1966

Fotografia: Courtesy CC/Flickr/Rocor

20. Eva Hesse, Hang Up, 1966

Cum'è Benglis, Hesse era una donna artista chì hà filtratu u Postminimalismu attraversu un prisma senza dubbitu feminista.Un ebreu chì fughjitu da a Germania nazista quandu era zitellu, hà esploratu e forme organiche, creendu pezzi in fibra di vetru industriale, lattice è corda chì evocava a pelle o carne, genitali è altre parti di u corpu.Data u so sfondate, hè tentativu di truvà una corrente di trauma o ansietà in opere cum'è questu.

PUBLICIDAD

Richard Serra, One Ton Prop (House of Cards), 1969

Fotografia: Courtesy The Museum of Modern Art

21. Richard Serra, One Ton Prop (House of Cards), 1969

Dopu à Judd è Flavin, un gruppu d'artisti abbandunò l'estetica di u Minimalismu di e linee pulite.Cum'è una parte di sta generazione Postminimalist, Richard Serra mette u cuncettu di l'ughjettu specificu nantu à i steroidi, ingrandendu assai a so scala è u pesu, è facenu i liggi di gravità integrale à l'idea.Il a créé des équilibres précaires de plaques d'acier ou de plomb et de tuyaux qui pesaient en tonnes, qui avaient pour effet de donner un sens de menace à l'œuvre.(In duie occasioni, i riggers chì installanu pezzi Serra sò stati ammazzati o mutilati quandu u travagliu accidentalmente s'hè colapsatu.) In l'ultimi decennii, u travagliu di Serra hà aduttatu un raffinamentu curvilineu chì l'hà fattu assai populari, ma in u principiu, travaglia cum'è One Ton Prop (House). of Cards), chì presenta quattru piatti di piombo appoggiati inseme, hà comunicatu e so preoccupazioni cù brutale diretta.

Robert Smithson, Spiral Jetty, 1970

Fotografia: Courtesy CC/Wikimedia Commons/Soren.harward/Robert Smithson

22. Robert Smithson, Spiral Jetty, 1970

Dopu à a tendenza generale contraculturale durante l'anni 1960 è 1970, l'artisti cuminciaru à rivolta contr'à u cummercialismu di u mondu di a galerie, sviluppendu forme d'arti radicali novi cum'è i terreni.Cunnisciuta ancu com'è land art, a figura principale di u generu era Robert Smithson (1938-1973), chì, inseme cù artisti cum'è Michael Heizer, Walter De Maria è James Turrel, si sò avventurati in i deserti di i Stati Uniti Occidentali per creà opere monumentali chì agitu in cuncertu cù u so circondu.Stu approcciu specificu di u situ, cum'è hè vinutu à esse chjamatu, spessu impiega materiali pigliati direttamente da u paisaghju.Questu hè u casu cù Smithson'sMotta a spirale, chì si trova in u Great Salt Lake di l'Utah da Rozel Point nantu à a costa nordeste di u lavu.Fattu di fangu, cristalli di sali è basaltu estratti in situ,Misure Spiral Jetty1.500 per 15 piedi.Hè stata immersa sottu à u lavu per decennii finu à chì una siccità in u principiu di l'anni 2000 hà purtatu à a superficia di novu.In 2017,Motta a spiralehè statu chjamatu l'opera d'arte ufficiale di Utah.

 
Louise Bourgeois, Spider, 1996

Fotografia: Courtesy CC/Wikimedia Commons/FLICKR/Pierre Metivier

23. Louise Bourgeois, Spider, 1996

L'œuvre signature de l'artiste d'origine française,Spiderhè stata creata à a mità di l'anni 1990 quandu Bourgeois (1911-2010) era digià in l'ottanta.Esiste in numerose versioni di scala variata, cumprese alcune chì sò monumentali.Spiderhè intesu cum'è un tributu à a mamma di l'artista, restauratrice di tappezzeria (da quì l'allusione à a propensione di l'arachnide à filà e tela).

Antony Gormley, L'Anghjulu di u Nordu, 1998

Shutterstock

24. Antony Gormley, L'Anghjulu di u Nordu, 1998

Vincitore di u prestigiosu Turner Prize in u 1994, Antony Gormley hè unu di i scultori cuntempurani più famosi in u Regnu Unitu, ma hè ancu cunnisciutu in u mondu sanu per a so interpretazione unica di l'arte figurativa, una in quale sò basate larghe variazioni in scala è stile. per a maiò parte, nantu à u listessu mudellu: Un cast di u corpu di l'artista.Hè veru di stu enormu munumentu alatu situatu vicinu à a cità di Gateshead in u nordeste di l'Inghilterra.Situatu longu una strada principale,Anghjulus'alza à 66 piedi in altezza è si estende 177 piedi in larghezza da punta à punta di l'ala.Sicondu u Gormley, u travagliu hè intesu cum'è una sorta di marcatu simbolicu trà u passatu industriale britannicu (a scultura si trova in u paese di carbone di l'Inghilterra, u core di a Rivuluzione Industriale) è u so futuru post-industriale.

 
Anish Kapoor, Cloud Gate, 2006

Courtesy CC/Flickr/Richard Howe

25. Anish Kapoor, Cloud Gate, 2006

Affettuosamente chjamatu "The Bean" da i Chicagoans per a so forma ellissoidale curvata,Cloud Gate, U centru di l'arti publicu di Anish Kapoor per u Parcu Millennium di a Second City, hè à tempu l'arti è l'architettura, chì furnisce un archway prontu per Instagram per i passeggeri di dumenica è altri visitatori di u parcu.Fabbricatu da acciaio specchiatu,Cloud GateA riflettività fun-house è a grande scala facenu a pezza più famosa di Kapoor.

Rachel Harrison, Alexander the Great, 2007

Courtesy l'artista è Greene Naftali, New York

26. Rachel Harrison, Alexander the Great, 2007

U travagliu di Rachel Harrison combina un formalismu cunsumatu cù un talentu per impregnare elementi apparentemente astratti cù significati multipli, cumpresi quelli pulitichi.Ella mette in discussione feroce a monumentalità è a prerogativa masculina chì và cun ella.Harrison crea a maiò parte di e so sculture impilando è arrangendu blocchi o lastre di Styrofoam, prima di copre in una cumminazione di cimentu è fiori pittorica.A cirasa nantu à a cima hè una sorta di ughjettu trovu, solu o in cumbinazioni cù l'altri.Un esempiu primu hè stu manichinu sopra una forma allungata, spruzzata di pittura.Purtendu una capa, è una maschera d'Abraham Lincoln rivolta in daretu, l'opera trasmette a teoria di l'omu grande di a storia cù a so evocazione di u cunquistatore di u Munnu Anticu chì stava altu nantu à una roccia di culore di clown.


Tempu di post: 17-mar-2023