Origini è caratteristiche

300px-Giambologna_raptodasabina
U stilu baroccu nasce da a scultura rinascimentale, chì, sculendu à a scultura classica greca è romana, avia idealizatu a forma umana.Questu hè statu mudificatu da u Manierismu, quandu l'artisti s'impegnanu à dà à e so opere un stile unicu è persunale.U manierismu hà introduttu l'idea di sculture cù forti cuntrasti;ghjuventù è età, bellezza è bruttura, omi è donne.Le maniérisme introduisit également la figura serpentina, qui devint une caractéristique majeure de la sculture baroque.Il s'agissait de l'arrangement des figures ou des groupes de figures en spirale ascendante, qui donnait légèreté et mouvement à l'œuvre.[6]

Michelangelo avia introduttu a figura serpentina in L'esclave moribu (1513-1516) è Genius Victorious (1520-1525), ma queste opere eranu destinate à esse vistu da un puntu di vista unicu.À a fine di u XVImu seculu opera di u scultore talianu Giambologna, U rapimentu di e Sabine (1581-1583).hà introduttu un novu elementu;stu travagliu era intesu à esse vistu micca da unu, ma da parechji punti di vista, è cambiatu sicondu u puntu di vista, Questu hè diventatu una funzione assai cumuna in a scultura barocca.L'opera di Giambologna hà avutu una forte influenza nant'à i maestri di l'epica barocca, in particulare Bernini.[6]

Un'altra influenza impurtante chì hà purtatu à u stilu baroccu era a Chjesa Cattòlica, chì cercava l'armi artistici in a battaglia contru l'ascesa di u Protestantismu.U Cunciliu di Trentu (1545-1563) dete à u Papa più putenzi per guidà a creazione artistica, è spressu una forte disappruvazioni di e duttrini di l'umanisimu, chì eranu stati cintrali à l'arti durante u Rinascimentu.[7]Duranti lu pontificatu di Paul V (1605-1621) a chjesa hà cuminciatu à sviluppà duttrini artisticu per contru à a Riforma, è incaricatu novi artisti per fà li mette in ballu.


Tempu di Postu: Aug-06-2022